Si'a prins centura in talie muscandu'si buzele pana ce dadea de sange.Nu stiu daca o durea sau nu,nu zicea nimic,iar daca plangea insemna ca e fericita mai nou.Defapt ea imi plange tot timpul,pe umar,la telefon.Eu sunt prietena ei cea mai buna,adica eu nu exist.A trantit usa plina de nervi,plina de amintiri,plina de planuri.Astazi nu mai plange,astazi e suparata.Stai numai sa o prind din urma si revin.
-Jojo!
-Mars,pleaca!Azi nu plang,nu am nevoie de tine!
Si'a trecut mana prin par cu o eleganta superioritate,si'a ridicat privirea in sus ca si atunci cand vrei sa iti tii lacrimile,sa nu o ia la goana.Treaba asta cu lacrimile e asemeni ploii,odata inceputa..
Am luat'o de mana intr'un final,iar e langa prapastie,iar imi scapa din ochi.Asa e ea.Nu stiu cum se numeste asta,cadere in gol,caci ma trage dupa ea din ce in ce mai jos.
-Nu vrei sa ne intoarcem sus totusi?
hmm...draguta asta :)
RăspundețiȘtergere