Umblat pe străzi,fumat in neştire.
Larmă şi forfot.
M'am dezbrăcat.
Chinul pe care oboseala il stinsese acum ceva ore mă năvăli iar,dar de data asta nu mă opun.Sunt prea slăbită..
Zadarnic muşcam perna,zadarnic mă loveam ca să nu ţip.Rămâneam năucă,cu faţa'ntre perne,fără să ştiu ce s'a rupt in mine,ce s'a întamplat.
M'am rătăcit in deşertul goliciunii mele.M'am rătăcit căutânt perfecţiunea.M'am rătăcit şi vocea imi e mută,mâinile'mi sunt legate,picioarele'ngheţate de durere.
*
Afară vedem întotdeauna cerul albastru,sau norii,care ne protejează de ploile lor şi simţim paşii noştri stăpâni peste lume..
**
Eu am invăţat să'mi văd salvarea mai întai de toate.
Mâna fierbinte care să'mi dezgheţe durerea,să'mi dezlege mainile..
Buzele care să'mi dea vocea'napoi ca să strig..
Să strig că te iubesc.
Spatiu dupa virgula, foloseste cratima in loc de apostrof ca arata mai ok si e corect gramatical. In rest un poem bun :d
RăspundețiȘtergeredai factor comun,scoate de sub radical,desfa parantezele(eh,asta suna a proPunere deci doar daca vrei).arata mai ca dracu' asa si e corect din punct de vedere geografic.in rest...ce-i ala un poem?..textul e bun,m-ai pierdut pe la "M'am dezbrăcat."
RăspundețiȘtergerevirgula dupa apostrof si asa mai departe.
RăspundețiȘtergere